| 1.
|
AMABILIT'ATE, ( 2) amabilităţi, s.f. 1. Însusirea de a fi amabil, atitudine amabilă; politeţe, gentileţe. 2. Faptă, vorbă amabilă; compliment ( 1) - Din fr. amabilit'e, lat. amabilitas, -atis. Sursă
: DEX'98
( 2021)
- ana_zecheru |
| |
| 2.
|
Amabilitate ≠ bruscheţe, brutalitate, grosolănie
Sursă
: Antonime
(69469)
- siveco |
| |
| 3.
|
AMABILIT'ATE s. 1. v. bunăvoinţă. 2. v. servia-bilitate. 3. bunătate, bunăvoinţă. (Ai te rog ~ să-mi spui cât e ceasul?) 4. v. curtoazie. 5. v. po-liteţe. Sursă
: Sinonime
( 171563)
- siveco |
| |
| 4.
|
amabilit'ate s. f., g.-d. art. amabilităţii; (fapte) pl. amabilităţi
Sursă
: DOR
(221708)
- siveco |
| |
| 5.
|
AMABILIT//'ATE ~ăţi f. 1) Caracter amabil. 2) Faptă, vorbă amabilă; politeţe. [G.-D. amabilităţii] /<fr. amabilit'e, lat. amabilitas, ~atis
Sursă
: NODEX
(322653)
- siveco |
| |
|
|